sergiu

Numele meu este Sergiu si sunt din Piatra Neamt. Locuiesc aici din 2008 si m-am indragostit irecuperabil inca din prima zi de aceste locuri si de potentialul pe care il au in ceea ce priveste modalitatile de petrece a timpului liber.Aici am si pescuit pentru prima data. Amintirea primului biban de Bicaz (primul peste prins de mine) imi trezeste si acum emotii. O buna vreme am pescuit ocazional la staționar pe Bicaz sau pe bălti private. In urma cu 3 ani, din cauze medicale, am fost nevoit sa fac repaus vocal total timp de o luna si jumatate; acela a fost si momentul in care, avand mult timp disponibil, am inceput sa ma informez despre ce presupune pescuitul la nivel de hobby si chiar pasiune. M-am indragostit de spinning si sunt bucuros pentru ca asta m-a purtat in aventuri ca cea pe care o voi povesti mai jos.foto 46

Nu exista loc mai drag pescarului de pastrav decat raurile de munte cu ape repezi, cascade si bulboane. Cu totii petrecem ore pregatind echipament si naluci visand la momentul unui drill zbuciumat si o poza cu pistuiati care sa ne aminteasca de acele clipe minunate. 

Multumita AVPS Târnava Mare avem posbilitatea de a gasi pastravul, inclusiv cel indigen, in habitatul lui natural si mai ales in numar mare pe raul Taranava Mare. Mai pe intelesul tuturor – Zetea!

foto 69

La invitatia lui Cornel (TASE) ma alatur lui si lui Valentin Albu in ceea ce speram sa fie o partida buna de pescuit. Nici nu visam la ce avea sa se intample. Reusesc sa imi iau o zi de concediu si miercuri in jurul orei 5 dimineata ne pornim la drum. Pe Cornel il stiam de cateva saptamani, pe Valentin l-am cunoscut in acea dimineata. Tot drumul am socializat povestind experiente amuzante traite la pescuit. Ajunsi in zona Lacul Rosu partenerii de drumetie imi arata o pastravarie despre care nu stiam absolut nimic. Observam in trecere si doi pescari pe lac. Drumul parea ca nu se mai sfarseste si nerabdarea de a prinde pistruiati sporea cu fiecare km.

In jurul orei 7:20 ajungem la magazinul ABC unde am achitat taxa de pescuit (35 de lei)  iar scurt timp dupa aceea ajungem in sfarsit in zona de concurs, care arata mai ingrijit decat mi-o aminteam.

foto 70

Debitul este putin crescut si paraul nu este foarte limpede. Ne echipam rapid si fuga la apa. Pun la treaba ultimul vobler de la Tase, un minnow cu nuante de mov la care am avut rezultate si pe lacul Bicaz. 

P1220521

Dupa cateva lansari si doi pistruiati scapati din carlig, decis sa schimb pe un honey worm de culoare verde si incepe distractia.  Cornel pescuieste la voblere creatie proprie pentru a le testa cat de “prinzatoare” sunt insa Valentin schimba si el pe viermisori artificiali. Cu miscari precise insufleteste naluca si rezultatele nu intarzie sa apara. Unul dupa altul pitruiatii parca vin singuri la pozat.

Deodata pe langa susurul linistitor al apei se aude un piuit de pasare. Tase observa in apropiere o frumusete de fazan. Tantos si increzator, parea sa isi caute partenera. Nu se lasa deloc intimidate de prezenta noastra si mai mult parca se cere pozat.foto 17

 

Dupa o ora si jumatate de fire zbuciumate decidem sa megem in amonte, pe zona C&R in cautarea exemplarelor mai mari.

Putin mai jos de Pensiunea Zetevar – Tase pare sa fi descoperit slabiciunea pestisorilor; folosind un vobler imitatie Alexandra – creatie proprie, reuseste sa aduca in minciog pistuiatii, unul dupa altul.

foto 51

 

Tot aici reusesc sa prind si primul indigen al zilei, un exemplar frumos de aproximativ 20 cm. Bucuria acelui moment este cu siguranta unul din motivele care ma va face sa revin aici. Continuam sa pescuim in amonte pana aproape de biserica. Aici gasim o masa de lemn si ne vin idei despre ce “campeneasca” am fi putut face acolo. Facem cateva poze care sa imortalizeze intreaga echipa si stabilim unde sa luam pranzul; nici nu stiam ce avea sa urmeze.

foto 59

 

Stabilim sa mergem sa mancam ceva. Aerul de munte si drillurile solicitante 🙂 ne-au deschis pofta de mancare.  Locatia are un aer traditional; cu vase de lut expuse, fier de calcat cu carbuni si tesaturi vechi.

foto 4

Chelnerii foarte amabili desi erau usor incomodati de bariera lingvistica. Mancarea grozava; am ales o tocanita de caprioara cu galuste. Gustul aparte de vanat facut in sos usor picant a facut din acest pranz inca un motiv in plus pentru care voi reveni.

foto 40

Dupa ce mancam apare in incapere un “catel” rasa Saint Bernard. Foarte prietenos, vine la masa si se cere mangaiat. O intrebam pe domnisoara ospatar care e numele catelului si ne raspunde “Cristina”. Abia dupa ce ce-l strigam de cateva ori si vedem ca nu reactioneaza realizam ca acesta era numele domnisoarei. Amuzati de moment plecam din nou spre apa cu speranta de a revedea alti pistruiati.

foto 31

Reluam cautarile din zona unui pod de lemn si continuam in amonte. Daca in debutul zilei viermisorii de culoare verde galbui au fost preferatii pestisorilor, in partea a doua a zilei voblerele lui Tase au facut senzatie. In jurul orei 18 ajungem la o bulboana de mare adancime unde Tase scoate la pozat captura zilei, un superb exemplar indigen  Deoarece debitul apei se marise iar zona de pescuit se ingustase pe acea portiune, supunem votului si decidem sa incheiem ziua acolo unde incepuse, in zona de concurs. Cu totii folosim honey worms insa tehnica lui Valentin face diferenta; atat eu cat si Cornel pescuim in apropierea lui pentru a-i observa miscarile. Rand pe rand vin in minciog fantanei de toate dimensiunile.

Un alt fazan ne incata cu prezenta si sunete lui rasuna in toata valea. In jurul orei 20 decidem sa incheiem o zi reusita de pescuit, impachetam echipamentul si pornim la drum cu bucuria experientei traite. Deja dornici de noi aventuri, cand trecem peste baraj ne facem planuri pentru o iesire cu barca pe lacul Zetea. La cativa km pe drumul spre Gheorgheni observam un urs pe marginea drumului. Nu pare forte deranjat de prezenta noastra si reusim sa ne apropiem la 2-3m; un exemplar frumos cu guler argintiu. Ne arunca o privire nedumerita si se retrage in padure. Uimiti si placut surprinsi de neasteptata intalnire ne continuam drumul spre casa visand la urmatoarea iesire, sperand sa ne ofere macar pe jumate bucurie si sentimente de implinire.

Dat fiind faptul ca pe Cornel il stiam de cateva saptamani iar pe Valentin l-am cunoscut in acea dimineata, aceasta zi imi va ramane in amintire mai mult decat o zi reusita la pescuit; va fi momentul in care am legat o prietenie frumoasa cu doi oameni pasionati si dedicati acestui sport.

Va invit mai jos sa vizionati ntreaga galerie de imagini cat si de filmulete.


Articol scris de Sergiu Benea – mai 2015 Piatra Neamt

Fotografii: Albu Vali, Sergiu Benea, Tase