MUNTELE ŞI MAREA

Povestioara aceasta îşi are rădăcinile în urmă cu mulți ani (peste 36) în Săvineşti – Neamţ, când la vârsta de 5 ani împreună cu vecinii mei, d-l Ungureanu. I. și d-l Drăghiceanu. V. împătimiți ai pescuitului, am plecat pe malul Bistriţei la pescuit.

Rapid am fost dotat cu un băț de alun, ce nu depășea cu mult înălțimea mea, pe care străjuia cu fală o rolă de fir de pescuit “ RIFIL”, prinsă cu un nasture de undiță, la capătul căruia se regăsea un cârlig “rusesc”, susținut de o plută din “ cocean”. Nici prin minte nu-mi trecea la acea vârsta, ca microbul intrase.

În decursul timpului partidele de pescuit au fost diferite, atât cantitativ cât și calitativ, plecând de la albitură și ajungând la capturi de 7-8 kg.

Toate bune și frumoase, până acum 3 ani, când de plictiseala după o toamnă lungă şi ploioasă am zis sa văd ce mișcă pe Bistriţa. Nimic… doar ceva “plutaşi” atrași de mirajul obleților și a unor clenuţi dăruiți de Bunul Dumnezeu în anul precedent. Pe moment am știut;  între așa pescari e foarte greu să te lauzi cu ceva capturi notabile, asa că a intrat pe fir soluția spinning. trecerea a fost făcută cu pași mărunți, cu tatonări şi multe forumuri citite. Încet au apărut și rezultatele, cu ceva pești notabili, dar simțeam că ceva nu merge în tot acest angrenaj. Astfel am început sa elimin încet factorii decisivi din echipamentul avut, încât am ajuns la o concluzie finală “ nălucile”.

Cautând în “NET&DEX”, la năluci, mă aruncă spre litera “T”, adică “TASE”, şi constat cu uimire că mă regăsesc în aceiași zonă cu un pasionat al spining-ului, mare meșter în realizarea unor voblere ce nici cei mai mofturoși răpitori nu le pot rezista. Încerc o comandă, bazată pe experienta acestuia şi pe cunoștințele mele, adică ADAM, EVA şi ceva viermi. Din partea acestuia, Cornel Tanasă “ TASE”, primesc răspunsul foarte prompt în ceea ce privește onorarea comenzii, completat cu unele recomandări în ceea ce privește tipul, culoarea și greutatea adecvată speciilor de pești pentru care mă adresam.

Vine şi ziua cu pricina, ziua ce-mi va schimba complet opțiunile față de nălucile “ home–made”. Ies la pescuit, pun un Adam, ulterior botezat de mine “ PRINZĂTORUL” şi începe nebunia: lansez, atac, captură, poza, eliberare iar ciclul se repetă de multe ori. Se lasă seara, plec acasă bucuros de investiția făcuta. Revin după 2 zile, lansez “ PRINZĂTORUL” şi la fel, atac-peste, atac–peste,…. , până când la un lanseu blocaj, sunt nevoit să renunț la el, nu-l pot recupera. Supărat, a doua zi apelez la Cornel pentru o nouă comandă ce să includă mai mulți “ PRINZĂTORI”. La fel ca şi prima dată, nu-mi prelungește agonia, clonele revin însoțite de o invitație din partea acestuia la o ieșire de testare a nălucilor pe LACUL IZVORUL MUNTELUI – BICAZ, dealtfel promisă încă de la prima comanda. Acum începe povestea…………………. .

Nici prin minte nu-mi trecea, că o partidă de pescuit  într-o zi de vară timpurie va fi cea mai frumoasă zi de pescuit de care am avut parte.

Soarele răsărise de ceva timp, pâcla se ridica de pe luciul de apă, Ceahlăul își arăta semeț măreția dintre aburii dimineții. Ajungem pe malul lacului, lansăm barca la apă şi ne pregătim să pornim, dar surpriză, motorul nu vrea să pornească. În gândul meu se întrevede o idee sumbră, “ SĂ FIU AȘA GHINIONIST, SĂ NU PORNEASCĂ? “. Cornel parcă-mi citește gândurile “ VA PORNI “ şi a pornit, spre prima experientă pentru mine în “ SĂLBĂTICIA BICAZULUI “!

Plecăm din Portul Bicaz cu încredere spre Potoci, cautăm bibani, cleni și păstrăvi, dar străjerii “ PĂDURII SCUFUNDATE” , trunchiurile de copaci ce se ridică pe luciul de apă, se îndărătnicesc să ne ofere un atac urmat de un dril memorabil. Probabil apa tulbure e cu siguranța motivul principal, asa că ne ambalăm motorul şi plecăm cu cea mai mare viteză spre o altă zonă cunoscută drept “ TUNEL” , mânați de la spate de niște nori cenușii şi amenințători ce au apărut de nicăieri. Aici la fel, nimic, nici măcar un păstrăv hămesit de foame nu se aruncă la nălucile noastre. În tot acest timp norii împrejmuiesc lacul, parcă mai suparăți ca niciodată, iar seninul se transformă în “ PLUMB- BACOVIA”.

Plecăm spre o altă locație de pescuit ,,IZVORUL ALB” , o zonă bună cu bibani și plătică. Aici schimbăm voblerul cu pilkerul, sonarul localizează bancurile de bibani, şi să te ţii tată. Cornel ca un adevărat expert se pune pe treabă , biban după biban, eu nimic, pană când primesc un pilker “ TASE”. Cu instrucțiunile de folosire oferite de Cornel, plus explicațiile aferente modului de abordare a zonei și de recuperare a nălucii apar și rezultatele. Din păcate nici semețul Ceahlău se pare că nu poate face față potopului ce va veni. Cerul e brăzdat de fulgere, tunetele se reflectă în oglinda lacului, duduie tot cerul, iar noi pornim motorul și ne retragem într-un golfuleț. Plouă de rupe pământul, ieșim de pe ancoră, suntem în derivă, iar în minte apare același gând ” SĂ FIU AȘA GHINIONIST”?

Un pahar de vin “ By TASE” , sub umbrela ce tremura de ploaie şi ceva încurajări parcă mai taie din adrenalina crescută de furtună. Încet prietenul Moldovei, Ceahlăul, se ridica semeț din negura norilor și minut cu minut cerul se limpezește, iar LACUL parcă-mi zice “ ACESTA A FOST BOTEZUL”.

Liniștiți ne întoarcem la zona bibanilor, care din cauza furtunii și-au schimbat poziția, îi căutăm cu sonarul, dar se pare că tunetele şi fulgerele i-au împins spre zone mai adânci şi mai îndepărtate. Localizarea precisă cumulată cu explicațiile lui Cornel , aduc spre suprafața de la 14-15 metri adâncime dungați cu ochii bulbucați tremurând în pilkerele fosforescente.

Scopul fiind îndeplinit, întoarcem barca spre Poiana Largului şi dăm frâu liber motorului. Începem să tatonăm fiecare golf şi mal, eu cu un ADAM iar Cornel cu care mai de care, numai de el știute. După primele lanseuri începe nebunia: lanseu = atac, lanseu = atac,…….. mal după mal , golf după golf.

Au fost ore întregi în care verificam firul, agrafa, năluca, nici apă nu am băut; timpul, natura şi pescuitul erau totul. Până la urmă adrenalina ce s-a inoculat în sânge cumulată cu efortul depus după atâtea driluri, mă făcuse imun la tot ceea ce se petrecea în jurul meu.

Cornel mă ruga cu mâncare, apă, vin, să ies la mal pentru “nevoi”, nimic. Înnebunit de fiecare drill, nici nu vedeam testele sale ce le realiza pentru prototipuri…

După ce am mâncat şi eu să nu mai urle mațele de vibra şi barca, ajungem într-o zonă abruptă cu ceva străjeri înfrunziți ce asigurau mâncarea regilor cu “ 1000 de ochi” . Lansez nimic, lansează Cornel un prototip Minnow şi atac, sare din mal monstrul, bățul se face una cu apa, frâna de la mulinetă lucrează din plin, mă mișc pe partea opusă a bărcii pentru a echilibra drilul.

Atunci îl aud pe Cornel: “ Vali nu te speria”. Mă abțin de la orice reacție, pregătesc minciogul şi în scurt timp avem în barca 50 CM CLEAN, nou record pentru Cornel, după ce mai avusese o tentativă de depășire a recordului propriu cu 3-4 ore în urmă cu un 45 CM.

Poze, pupături, strângeri de mână, …..și eliberarea firească, cu toate că nu vezi așa captură oricând. Bucuroși şi cu “ NEW RECORD” By TASE am plecat în continuare în căutarea clenilor capitali, primind și eu cadou un Minnow clonă cu cel ce doborâse recordul.

Încet am parcurs mal cu mal şi golf cu golf, captură după captură, adăugând la fiecare năluca “ TASE” o ,,victimă” în plus.

Din păcate seara se lăsa încet peste semețul Ceahlău, iar pe lac se lăsa o liniște ce nici măcar vietățile pădurii nu o tulbura.  Ajungem în portul Bicaz, strângem echipamentul și o luam încet în liniștea nopții spre Piatra Neamț, amândoi bucuroși : Cornel de noul record personal şi de testarea noilor prototipuri iar eu de numărul de driluri avute.

Au fost mai bine de 12 ore petrecute alături de un mare om, și cred ca experienţa de care dă dovadă Cornel “ TASE”, va mai face fericiți foarte mulți oameni îndrăgostiți de pescuit. A fost o zi şi un om, Cornel, care m-au marcat complet şi definitiv cu acestă experientă. Dacă au fost momente şi clipe omise în această povestire se datorează emoțiilor şi trăirilor oferite de acestă experientă.

Felicitări CORNEL şi să te ajute DUMNEZEU să bucuri câți mai mulți oameni cu arta ta în făuritul nălucilor ce poartă marca “ TASE”.

Articol realizat de domnul Albu Valentin – Piatra Neamț, iunie 2014.