Cum poti prinde salau de 5,5 kg pe natural

Pe Andrei l-am cunoscut atunci cand am primit un mesaj pe pagina de facebok Taselures in care imi cerea unul, doua slidere… Nu stiam cine era si cum au ajuns nalucile mele la el insa in scurt timp mi-a povestit cum sta treaba. V-a povestit si voua in acest articol.

Nu am avut cum sa il refuz asa ca i-am mai trimis o bucata, de culoare diferita… Pattern ,,ghost” adica in linii mari, alb sidef.

Avand in vedere ca are recomandari foarte bune de la prieteni comuni, nu am fost surprins ca rezultatele au aparut repede. Insa o sa il las pe el sa va povesteasca…

Aveti cuvantul domnule Ganea Andrei…

Intru repede ne net să văd cum va fi vremea si veștile proaste parcă imi taie elanul: rafale puternice de vânt rece dinspre N-NE ce vor atinge 50-60 de km la ora și bineînțeles ploaie. Nici cele 3 grade din termometru nu aduceau vreo îmbunătățire. Măcar presiunea e ok îmi zic și bag pelerina în rucsac, fără a scăpa totuși de sfaturile vestimentare ale soției privind îmbrăcămintea pe cod portocaliu de furtună :” Tu știi să pleci la pește numai cand emit ăstia de la INMH coduri de toate culorile si nuanțele posibile?” Ii zic sa stea liniștită ca ca e numai o mica furtună, așa, de februarie și ies repede pe ușă că altfel trebuia să mă echipez de parcă plecam în expediție polară.

Pe drumul spre Siret m-am trezit înconjurat de niște nori negri brăzdati de fulgere de parcă era sfârșitul lumii. Ăstia de pe site-urile meteo nu glumeau. Lasă că pe gârlă e soare si frumos zic și ii dau mai departe . Da de unde…O ploaie rece cu stropi mari incepuse să spele pietrele râului și așa cam umflat.

Ajung pe mal și văd că apa încă se păstrase limpede, semn că vor merge culorile naturale. Bag pe un jig de 7g un kopyto de 6.2cm de la Relax și lansez fără prea mare succes datorită vântului care parcă vroia cu tot inadinsul să arunce artificiala pe mal. Vorba aia: „esențialul la pescuit e să lansezi cu apa in față „. Incerc să lansez cu 9g și parcă lanseul tot e mai scurt cu vreo 20 de metri față de locul unde mă așteptam să am primul atac .Pun 15 g grame și în sfârșit ajung unde trebuie cu năluca, singurul impediment fiind burta textilului de 10 livre care se desfășura de pe tambur cu viteză împins de furtuna venită în vizită prin podgoriile Vrancei. Colac peste pupăză numai o lansare din 5 reușea sa ajungă în locul unde credeam eu că era cantonat peștele.

Încep sa mulinez și simt primul atac. Acel tac inconfundabil al șalăului, mult redus ca intensitate și forță datorita curentului apei și al vântului puternic. Nu l-am luat. Ajunge shadul la mal secționat de la jumate . Atacase exact in spatele cârligului de jig. Cum nu se poate mai bine… Schimb culoarea shad-ului cu un verde glitter sa îl fac sa tragă iar..poate e mai hotărât de data asta. Lansez, întind firul, mulinez de câteva ori și la vreo jumătate de metru până sa atingă guma substratul se ridică de pe fundul apei și atacă. Înțep și iar ratez. Bubui de nervi și mă pun pe înjurat. De parcă nu era suficient că trebuia să fi foarte aerodinamic (și eu nu sunt) sa poți sta afară pe o vreme ca aia, mai și ratez.Scot shadul afară fără coadă…. Am presupus ca viteza mare de recuperare pe care am fost nevoit să o folosesc, ca shadul sa pluteasca cât mai mult în curentul destul de puternic, limita perioada de timp în care năluca venea în contact direct cu șalăul și de asta ratările.

Inlocuiesc guma cu noul slider de la Tase în speranța nu voi mai rata. Din 6 cârlige tre să se agățe în vreo unul. Lansez fără prea mari probleme printre rafalele de vânt și îmi reușește o aterizare exact unde vroiam. Substratul urca vreo jumătate de metru și dacă plasam voblerul în prag aveam trăsătură . Aștept sa cadă și ridic… simt greu…înțep și ce sa vezi… era acolo…molfaia de zor voblerul meu.. După un drill de vreo 5-6 minute îl aduc la mal. O frumusețe de șalău care măsura 83 cm și cântarea 5,5 kg.

Cel mai mare pe anul ăsta.Am mai lansat de câteva ori dar intre timp „pretenasii” noștri de la centrală au redus debitul de apă relativ mult, ceea ce a făcut ca peștele să se retragă mai spre mijlocul apei lăsându-mă cu ochii în …vânt. Concluzia partidei a fost ca peștele era acolo și mânca. Voblerul m-a ajutat să ajung unde trebuie și în stilul inconfundabil, a păcălit peștele pe cadere . Poate că mai reușeam sa aduc și alți pesti la mal dar vântul nu mi-a dat pace pe toată durata partidei de pescuit. A fost o experiență grea dar frumoasă, cum numai pescuitul șalăului cu artificiale îmi poate oferi.

Articol scris de Ganea Andrei, Focsani 2016